alministratia si stampila asoceatiei

Stampila asoceatiei, pe cat de nesemnificativa ar parea pe atat de mult scandal a reusit sa provoace.

De fiecare data cand cineva avea nevoie de stampila asoceatiei pentru actele necesare contractului de vanzare-cumparare izbucnea cate un scandal. Stampila era pazita cu strasnicie si nu era adusa la timp, sau era adusa dupa multe insistente si/sau amenintari.

Am trecut si eu prin asta. Cand am cumparat apartamentul, vechiul proprietar avea nevoie de stampila. Aceasta era acasa la alministratie, care nu locuieste in imobil, nici macar in acelasi cartier. Telefoane, intalniri programate si reprogramate, pentru a se ajunge in situatia ca a 2-a zi sa fie nevoie de actul stampilat si stampila nicaieri. Nervi, vizite la domiciliul alministratiei, injuraturi prin interfon si zero rezultate.

Apoi cand am avut nevoie de aprobarea asoceatiei pentru debransare, la fel: nervi cu stampila, telefoane de amenintari schimbate cu alministratia, care s-a substituit in acea vreme comitetului executiv al asoceatiei, adica ea era totul, un fel de mini-zeu al asocatiei, desi nu avea nici macar 0.001% in proprietate din patrimoniul asoceatiei. Totusi, totul depindea de ea, de dispozitia ei de a semna si stampila orice act de care aveau nevoie membrii asoceatiei, asa sa stie toti cine e stapanul.

Totul a culminat cu mutarea din asoceatie a unui membru care nu putea suporta comportamentul ei de stapana absoluta. Alministratia a fost instiintata din timp si de mai multe ori despre nevoia de a aduce stampila la asoceatie pentru a putea fi finalizata tranzactia imobiliara prin care membrul asoceatiei vindea apartamentul. Coco, sa-i spunem asa acestui membru, a asteptat alminsitratia care trebuia sa vina la incasari in acea zi. A intrebat-o daca are stampila. NU o am, si nu o sa o aduc cand imi poruncesti dumneata! a fost raspunsul intepat al alministratiei. Numai ca de data asta si-a gasit nasul. Coco a inceput sa injure si sa tranteasca scaune prin casa de nervi si i-a spus ca ar face bine sa mearga imediat dupa stampila daca vrea sa ii fie bine, altfel va fi de rau. Nu stiu ce s-a intamplat, fapt e ca m-am trezit cu alministratia la usa shocata si deabia murmurand ceva, spunandu-mi ca a fost lovita in cap de catre individ. Eu am intrebat-o la modul cel mai serios daca e nevoie sa chem politia sau salvarea. Rapunsul ei a fost clar: nu, nu e nevoie. Sun-o pe fata mea spune-i ca am fost batuta si sa vina dupa mine cu stampila.

Eu totusi am incercat sa ma conving ca a fost intr-adevar asa cum a spus ea, adica ca a fost batuta sau lovita in cap asa cum a sustinut si cum a incercat sa ma convinga ea pe mine. Nu m-a convins. L-am intrebat pe Coco: mai omule, ai lovit-o? El: nu am lovit-o desi tare as fi vrut. Cum sa lovesc o batrana, esti normal? Am vrut sa chem televiziunea sa o filmeze naibii ce fel de om e si cum se poarta cu membrii unei asociatii care o platesc din banii lor pentru a beneficia de niste servicii…

M-am oferit sa o duc eu acasa dupa stampila. Raspunsul ei m-a surprins: NU, merg eu singura. Ce ciudat, cine ar fi refuzat o cursa gratis intre cartiere? Pana la urma a fost mai bun un chirias din alt apartament care a fost suficient de calificat pentru a o duce pana acasa si a o aduce inapoi cu stampila.

Deabia mai tarziu m-am prins ca de fapt nu voia sa ii fie aflat domiciliul. WTF? adica de ce sa nu stie nici macar presedintele asoceatiei unde e domiciliul alministratiei? Ce motive ar avea? Poate ca sa nu primeasca acasa instiintari din partea asoceatiei? Sau sa nu ii fie gasita urma? ce om trebuie sa fii ca sa faci asa ceva? Unii stiau ca are domiciliul in complet alt cartier…

Lasă un răspuns

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Schimbă )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Schimbă )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Schimbă )

Connecting to %s